VIRTUŢILE LIMBII? (despre diferenţa dintre grămătic şi „stilist”)

Cu o consecvenţă demnă de invidiat şi cu o acribie demnă de urmat, aşa îşi scrie Rodica Zafiu rubrica de limbă din România literară. Săptămînal, fenomenele recente ale limbii române sînt cîntărite în mîinile lingvistei de la hebdomadarul bucureştean. Păcatele limbii… Iată un titlu nemaipomenit de adecvat pentru o rubrică în care „boalele” limbii române [...]

Citeşte articolul complet »

POSTOLACHE

Dicţionar de nume predestinate:

Brânzovenescu şi Farfuridi: nume predestinate pentru nişte fiinţe aproape stimabile sau stimabile pînă la comestibil. Gata să îşi asume gesturile cu responsabilitate anonimă.

Trahanache e un nume potrivit pentru cineva greoi şi îmbătrînit. Ehei, Trahanache s-a născut bătrîn! Doar asta i-a fost scris, pentru asta a văzut el lumina zilei (voiam să [...]

Citeşte articolul complet »

Post de post

A, nu, nu e vorba de un superlativ. Nu e un „post” cu rating ameţitor.
În urmă cu ani de zile, o formaţie de muzică hip-hop (cred) se prezenta, pe afişul publicitar, cu logoul „băieţi de băieţi”. Era, desigur, o formă de superlativ specifică argoului hip-hop-ist: ei erau, se înţelege, cei mai frumoşi şi mai talentaţi [...]

Citeşte articolul complet »

Culmea filologiei

Reputatul filolog George Pruteanu susţine (nu fără argumente solide) că, în limba română, ar trebui să scriem maus în loc de mouse, clic în loc de click, sait în loc de site. La fel, bisnismen în loc de businessman şi şou în loc de show. Aşa cum scriem ofsaid pentru off-side şi gol pentru goal, [...]

Citeşte articolul complet »

Sinestezie

Zice Paul Eluard:
„Cu ochii degetelor cercetez surîsuri”.
 
Şi dacă tot aţi atins cu degetele ochilor tasta, să ştiţi că termenul tastă vine de la franţuzescul tâter („a pipăi, a atinge”), care vine de la vocabula taster (atestată în sec. al XII-lea), al cărei etimon este cuvîntul latinesc popular tastare, contragere de la taxitare (popular şi el), [...]

Citeşte articolul complet »